mi'e tare dor să'mi scriu timpul cu tine
și să te fac să râzi în sute de culori, anonime
să'ți văd lucirea inimii în iris
când palmele se strâng îmbrățișânde...
și te iubesc cu'o poftă de copil
ce sare'n belți cu veselie pură
încât înreaga lume am stropit
cu'a noastră bucurie de vanilie
îmi vine uneori, chiar des,
să te dospesc la pieptul meu și'al tău
într'un sărut curat de carneol
desprins din sufletul cu care te ador
căci te iubesc flamând ca un puștan
ce flori îți desenează noaptea la fereastră
trezind priviri furișe din vecini
la nebunia asta deșuchiată
ești trandafirul ce'a'nflorit în mine
adus din depărtări, din insule malvine
pe note muzicale din safire
strânse'n dansuri pasionale pe hârtie
fiindcă te iubesc ca un florar maur
sărutând petalele'ți de sticlă
pe care ți le impregnez subtil în zori,
în gusturi desfătate și febrile.
