Showing posts with label printesa. Show all posts
Showing posts with label printesa. Show all posts

Friday, December 4, 2015

Regatul dintre Două-Lumi

A fost o dată ca niciodată, o Lume a Celordoi cu o copilă frumoasă, minunată, inteligentă, un suflet curat, primordial, la început de drum... În fiecare zi, ea învăța limbajul lumii în care ajunse, iar lumea încerca să deslușească sensul gângurelilor ei. Într'o zi, de nu știu unde, cerul se întunecă îngrozitor, copacii împărăției vuiau a deznănejde, furtuni zgomotoase răscoleau încăperi iar ropote de lacrimi și nori de suferința au invadat ținutul , astfel că Mica Prințesă fu prinsă la mijloc, în cămașă de forță, ca o platoșă de protecție , fiind purtată pe valuri de căldură și emoție spre o insulă și... ca în aproape toate cazurile când există disensiuni și diferențe de frecvență în Lumea Celordoi, aceasta trece într-o altă dimensiune și se transformă în Lumea DinAmintire. Astfel Lumea ei, cu care de abia se obisnuise și pe care numai ce începuse să o înțeleagă și să îi descopere sensurile, se scindă, se scufundă. Brusc, ea , mica prințesă a lumii create de ea, fu exilată într-o lume nouă, în lumea dintre Două-Lumi.  Așa se născu LumeaAceasta în care Mica Prinesă își are rezidența și CealaltăLume în care e primită oricând, acestea fiind Lumile Primordiale. Astfel că, în Regatul Dintre Două-Lumi, Mica Prințesă își colora visele și se bucura de tot ce-i ofereau cele două lumi, fiecare în parte.  
Însă veni o vreme când, din nou între LumeaAceasta și CealaltăLume apărură noi tensiuni, ce se resimt până în Regatul celor Două-Lumi, ceea ce o determinară pe Mica Prințesă să’și scoată prietenii ei de nădejde, în apărarea Regatului Dintre cele Două-Lumi. Era vorba de Speranță, Iubire și Glas, care i se așeazară pe umăr și cu care privii norii de furtună ce se abătură asupra LumiiAceasta și CealaltăLume. Sunt tensiuni nonsensuale care se răsfrâng și aduc mari prejudicii fundației Regatului Dintre Două-Lumi  și pe care le resimte din plin Mica Prințesă. E un moment în care, din nou LumeaAceasta, rezidenta în fapt a Micii Pințese, o folosește ca motiv de șantaj, interzicând plimbările de bunăvoie și atât de binevenite în CealaltăLume, vroind să obțină prin șantaj emoțional schimbarea numelui de drept al Micii Prințese, nume ales anterior în Lumea Celordoi.
Problema cu LumeaAceasta era că nu realiza faptul că, pentru bunăstarea și dezvoltarea armonioasă a Micii Printese, era nevoie ca Regatul dintre Două-Lumi să prospere iar acest fapt era posibil doar cu aportul Lumilor Primordiale. LumeaAceasta se credea, nejustificat, protectoarea de drept a Micii Prințese, unica și întâi mergătoare în interesul superior al acesteia, justificând dreptul său prin simplul fapt al găzduirii premanente al Micii Prințese, oferindu-i nenumărate lucruri, surogate de fericire, cu care își tapița pereții Regatului Dintre Două-Lumi, dar care tânjea de fapt după afecțiune, iubire și-nțelegere. Fără să țină cont de nenumăratele petiții, solicitări și alte încercări ale CeleilalteLumi de a oferii găzduire și de a se implica astfel în dezvoltarea armonioasă a Micii Printese, contribuind cu valori neprețuite de încredere, liberă alegere și iubire, LumeaAceasta aliena sistematic și fără drept, din viața Micii Prințese, interferențele cu CealaltăLume. Astfel în Regatul dintre Două-Lumi începea să crească încet, încet Frica și Neîncrederea și se înmulțeau, pe rând, când erau amânate din ce în ce mai des călătoriile în CealaltăLume. Consilierii mai mari din LumeaAceasta invocau ca motive de amânare a acestor călătorii, faptul că Mica Prințesă era prinsă în alte activități și nu putea fi disturbată. Înțelegând nevoia de bucurie în viața Micii Prințese, CealaltăLume oferea pace și liniște și accepta astfel amânarea călătoriilor, anunțându-și mereu proprii cetățeni de lipsa Micii Prințese. Cererile de amânare din partea Lumii rezidente erau însă din ce în ce mai multe și mai dese, până când au ajuns să treacă mari perioade de timp până la următoarea scurtă întoarere a Micii Prințese în CealaltăLume.
Astfel că, în urma ultimei solicitări venite din LumeaAceasta cu privire la schimbarea numelui Micii Prițese, toți cetățenii CeleilalteLumi au ieșit îndurerați și întristați în stradă, uimiti de acest gest atât de negândit de a cere schimbarea și înlocuirea lui cu un alt nume care nici măcar nu apartinea de LumeaAceasta. Refuzul CeleilalteLumi de a mai accepta și această negândită solicitare a dus la interzicerea în totalitate a Micii Prințese de a intra în legătura cu CealaltăLume. Acesteă măsură era pe cât de negândită, pe atât de crudă, deoarece era un grav atentat la dezvoltarea armonioasă a Micii Printeșe și incă o crăpătură resimțită de fundația Regatului Dintre Două-Lumi. LumeaAceasta se folosea astfel de rezidența Micii Prințese pentru a forța mâna CeleilalteLumi în obținerea inclusiv al dreptului la nume. Era o tactică meschină de a întoarce Mica Prințesă împotriva CeleilalteLumi, un act crud de întristare cu bună știință a acesteia, deoarece alienarea CeleilalteLumi este considerat un act de maltratare psihologică...invizibil în lumea materială, însă cu implicații adânci în temelia Regatului Dintre Două-Lumi.
După mai multe consultări și dezbateri care au avut loc la nivel înalt în CealaltăLume, au fost trimiși diplomații să înștiințeze LumeaAceasta de o rezolvare pe care a găsit-o în straturile superioare ale conștiinței morale și emoționale, care mai fusese de altfel invocată  si înainte de legiferarea acesteia de diplomații LumiiAltora, soluție care ar trebui să aducă pace între Lumile Primordiale, aceasta constând în : găzduirea alternativă și în mod egal a Micii Prințese, putând astfel participa în mod concret și frumos la dezvoltarea armonioasă a Regatului Dintre Două-Lumi și astfel a Micii Prințese.  

Saturday, May 2, 2015

Suflete,poveste

O dată a fost ca niciodată
ș’am ajuns astfel să povestim, 
cum că pen'seratul unei zi de primăvară, 
în parfum de arbori infiniți, 
din strașnice ființe efemere,
se'ntrupă o zână’ntr’un pătuț de copil.

Vă binevenim, suflete poveste
Noi personaje’n aventuri terestre
Ce purificați a îngerilor soartă
Si creați din noi, bravi eroi si astre,
Creând piedestale să transcendem lumea, 
Ajungând în basme, personaje rare.

Lumea se transformă în culori și artă
Care curg prin liră’n note muzicale
Tapetând pereți cu ecouri matinale
Infiltrând o lume real-imaginară,
De bătăi plăpânde și șoapte animate
În imagini calde, de’amprente colorate.

Și din fuga unui inorog, 
Vă salut frumos pe toti,
Galopând pe curcubeul meu

Să v'aveți bine mereu. 

Ad Maia Victoria, Anastasia, Petra,Oren și Șerban

Wednesday, September 11, 2013

Copilița

Îmi place a naibii să culeg lavanda
Înflorită'n miez de vară parfumată
Si s'o simt, cum se'nfiltrează'n palme
În timp ce roiuri de albine'ndrăgostite
Ne zâmbesc din frunze de migdale, coapte...
iar tu alergi, cu felul tău cam șui
Prin rânduri parfumate și de vise
Greblând aroma'ntinsă de culori 
În spirale olfactive încâlcite.

Si după ce'am cules întreaga floare 
Pe care'am stors-o'n fagurii din tine
Am alergat la pasul tău, desculț
Prin iarba mentolată din grădină...
Și tu râdeai cu'atâta bucurie
Când te găseam pitită'n caisul din curte 
Că mămăruțe multe, fluturi și colibrii

 Ai îmblânzit în câteva secunde.

Ad MVC

Wednesday, January 23, 2013

În lumea palmei mele


 M.V.- Curcubeului,
Fetitei mele
                                                                                                                           


Pășești rapid în lumea palmei mele,
Cu tălpi nesigure la răsărit,
Privindu'mă în ochii tăi cerești,
Cum te ridic spre-albastrul infinit...
Și râzi, c'o bucurie roză-cristalină
Puerizând o lume'nțepenită...

Tu, suflete aerisite ai umplut
Pășind blajin, cu pașii de copil
Spre sufletele prinse în clepsidră 
Ca lumea asta toată să învețe
Despre taina din privire...
Despre cum să mângâi floarea
Sau să guști o pietricică,
Să răstorni concepte clare
Și să îți continui calea.

Minuni, învăț cu tine să descopăr
Și razele de soare'mi par iar colorate,
Și fiecare frunză-aud cum înverzește
În clipa următoare a poposirii tale.

Îmi ești, doar de la genunchi în jos,
Dar mă privești din stele de iubire,
Când mă'ntind să te aduc la piept
Iar tu te-arunci în brațe'mi de iubire.
Și de picior mă prinzi, cu mâinile'amândouă
Și râzi cu'ntregul suflet de copil
Când ciufulești o lume învățată
...și râzi, fără să știi cum ai creat tu stele.

În palma ta, ușor mă strângi de-un deget... iar eu continui să'mi păstrez lucirea, mulțumesc