8 mai 2009-creația și dedicația tatălui meu pentru mama
Tata, cel de la care am invatat răbdarea...
"Atât,(și de la capăt)
Mă-ntreb, cum au trecut?
Aceste zile multe,
încerc acum, alene
Să mă dezmeticesc,
Din multele cuvinte,
Ce-mi trec acum prin minte,
Aleg azi, pentru tine,
Un simplu MULȚUMESC.
Privind cu nostalgie,
La cele ce-au trecut,
Atât la fapte bune,
Cât și ce n-am făcut,
Mă-ntorc cu gândul iară,
La ziua de-nceput,
Acum, la ceas de seară
Salut tot ce-a trecut.
Și pentru că speranța
E ultima ce moare,
Aștept cu nerăbdare
Și partea următoare.
Alăturea de tine,
Și de copii mei,
Să fiu la rău și bine
Cu dragostea dintâi."
Gestul lui m'a impresionat, sincer, căci îl știam un om închis în sentimente si'acum îl văd atâta de deschis. El, cel pe care îl stimez, iubesc și respect.
