Google+ Followers

Wednesday, September 2, 2009

un copac, calator

Hălăduind, îmi cânt perfect în mine-un imn
Pirogravat de ieri prin încăperi
iar azi, pastelat, mă'ntind peste copaci
cu degetele amprentate'n cleiul tău de zei.

Ne durgălim idei prin pajiști iscălite
Bătute'n pas de fulger, risipit pe cale
Aquaplanând cu velele întinse
Prin lacrimi nerostite, strânse cu migală.

Curgând din stropi, mă regăsesc în lume
sub câte-un praf de copt sau aluat ceresc
și desenez cu mare drag eterul
în care plămădesc din nori, odor.

Prin voi trecea un pom cu inima plăpândă
cântând din imnul cel scrisesem ieri
Căci împletea simțiri în nod marinăresc
din cordul prins în tufele'ncâlcite.

02.09.2009