Revers

în ochii tăi, de semilună-albaștri
mă regăsesc fugind prin lanuri puerile
veșnic coapte de trăiri curate
înrădăcinate-n suflet de copile.

de fapt, în ochii tăi migdal verzui
m-aud cum pleoscăi belți, cu tălpile febrile
stropind cu fericirea mea în sufletele haine
ce-au crescut din fructe de iubire.

ș-acum, prin ochii tăi de-un heleșteu azur
mă simt din nou copil, ce a crescut deodată
și a ieșit la pescuit desculț,
călcând în lacrimile calde de părinte.