Printre razele tuturor Lunilor ne strângem visele în coşuri. În cele de trestie ce le fac fecioarele de zmei, pe care de atâtea ori ziceai că nu le-ai întâlnit.
- Ielele ?
- Sunt fetele cu degete fragede !
- De la fragute...cred.
Mie unul îmi place să culeg vise. Mai stam prin ramuri, mai plin valuri până ne umpleam coşurile. Data trecută când a trecut aureola boreala am cules o fărâmă de vis şi mă uitam cum se încolăcea în ea.
Erau doi ochi prin care mai priveau doi, ca şi cum s-ar fi regăsit şi-şi împărtăşeau vederile. Puteai să auzi atât de bine magnetismul lor, încât aveai impresia că buzele tale sunt cele glazurate în ciocolată. Mi-am pus degetele pe buze să verific şi aproape că am simţit.
- Ciudat, mi-am zis.
Percepeai culoarea şi gustul fiecărui strop prelins prin tremuratul lor. Mmm, aducea uşor cu floarea de mac, cu petala foarte puţin aspră. Lagunele erau uşor pierdute printre stele, dar nu conta căci se pierdeau în ei. Liniştea se aşternea în el, era un cosmos prins, labil şi-al ei. Şi se mişcau într-una pe străduţe, sădind prin pietre sentimente mute, valsau în de-mi-sol cu sufletele prinse, privind împreună cum o privea cum îl privea. Se putea observa luntrea, cum plutea pe apa foarte calmă, un picior peste margine cu degetul mare descria timpul iar ea drăgălea cu palma pieptul la care şi-a găsit tihna.
Apoi m-am gândit la tine. Dacă erai si tu aici să fi trăit împreună, of....cum te voi face să înţelegi ce au?
- În viaţă îţi trăieşti visul.
- Hai să nu le mai impregnăm în viaţă!
- Nu ar mai exista acel sentiment de deja-vu...
- Fără noi, ar mai visa lumea în viaţă?
Într-o seară de mai am văzut un vis ce a plecat în viaţă...acuma rătăceşte. Saltă prin mansarde nisipoase, clădeşte din nisipul scurs castele picurate cum făceam pe plajă în reflux. O va găsi.
- Va ştii atunci cum o trăiesc?
- Aş vrea te rog o ciocolată caldă cu vanilie şi nard. Îmi place să o simt cu gândul, să o gust în palme, să o adulmece nodul.
- Poftiţi vă rog, comanda vă este servită:
„Aş vrea să-mi flutur visul într-al tău, să ling căpşunile cu zahăr împistrite, să-ţi gust privirea strecurată-n mine, să vezi cum îmi e copt sufletul meu.”
No comments:
Post a Comment