Saturday, January 23, 2010

iubeste

iubeste cum iti este firea, fara limite sau pret, iubeste liber si cu daruire, iubeste... ea iti e menirea. Iubirea nu e egoista, te deschide cum nici nu gandesti, iti da trairi amplificate de te crezi un semizeu; simti cum nu ai comparatii, simti puterea absoluta sa te descatusezi iubitei, sa ii spui atat de tandru : te iubesc, esti visul meu. Iubirea-ti lumineaza chipul si iti da puteri nebune, esti ca un erou din basme ce isi da suflarea toata sa te stie fericita chiar de poate e in van, caci iubirea-i absoluta, ea exista prin ea insasi, nu iubesti sa astepti rasplata, tocmai ca-i deja in tine. Iubirea este insasi viata si o daruiesti constant caci simti impilnirea-n tine sa iubesti neconditionat. Stii ...? iubind oferi cat nu ai reusit vreodata, tu iubesti fiinta-ntreaga, caci ea e perfecta asa si doar ea mai poate creste si-nflorii cu tine langa, caci a iubii este o arta, este pura creatiune.
Iubeste din intregul sufletul ... restul sunt nevoi fugare, inventate, scuze sa ne dedicam noi noua dorinte false, efemere....scuzam prin frica de durere, falsa daca stai sa te gandesti... caci iubirea-ti da in tine cheia, unei fericiri ceresti, cum descria si lumea Maia.

3 comments:

irina said...

iubirea- ceva atat de natural si totusi atat de complicat, incat poticnindu-ne de noi insine nu stim cum sa ajungem la ea!

Cristian Lisandru said...

Trebuie iubit de fiecare dată cu toată fiinţa. Altfel nu merge...

Unknown said...

Cu drag va spun bine ati revenit si continui in acelasi ton : iubirea-i fara limite sau prejudecati.